sâmbătă, 16 mai 2015

O camera dezordonata

Ma gandeam zilele trecute ca daca am vrea sa fim descoperiti cu adevarat, nu am face curatenie luna inainte ca noul partener sa ne calce pragul. Ne preocupa atat de mult ca fiecare lucru sa stea la locul lui: patul facut, vasele spalate, aspirat, cartile asezate in biblioteca, hainele puse pe umeras, istoricul sters. Insa cum poti cunoaste o persoana in netezimea ei? O camera dezordonata tradeaza felul de a fi al unui om. Insa cu ce amintiri poti tu ramane dintr-o camera dezinfectata de orice atingere umana. Rutina, placerile, slabiciunile unui om... Toate le poti intelege intr-o camera dezordonata. Ordonat dezordonata.

Ar trebuie sa ne simtim norocosi, cand, ajungand pe nepusa masa in casa unei persoane, ii descoperim habitatul. Un treasure hunt de care nu multi au parte. Si in timp ce gazda isi cere iertare pentru dezordine, tu observa atent si analizeaza fiecare indiciu. O cana cu urme de cafea pe fund, lasata langa pat. O carte inceputa si abandonata la pagina 12, pe noptiera. O farfurie cu resturi de mancare pe masa. Un tricou barbatesc sifonat si uzat. Patul ravasit cu urme de somn. Laptopul inchis langa pat. Sevetele mototolite pe jos. Incarcatorul aruncat pe podea. Si-un miros imbacsit, de lene. 
Esti surprins. Niciodata nu te-ai fi gandit ca o camera dezordonata poate spune atatea. Nu ti-o imaginai band cafea de dimineata si nici citind romane SF. 

Daca vrei sa fi descoperit cu adevarat de catre cineva, intampina-l fara nicio remuscare si fara regretele tipice, cu camera dezordonata. Si el, in loc sa strambe din nas, la simtirea mirosului neplacut al sosetelor de sub pat, va intelege ca acesta e un manifest personal si tacut, care spune 'Asta sunt eu, cand nu ma vede nimeni. Esti norocos ca mi te arat asa... vulnerabila si naturala.'